Search

Custom Search

Un an de la anunţul care a împins economia înapoi în recesiune după ce guvernul fusese incapabil să restructureze sectorul de stat

"Joi 6 mai 2010, ora 18:00. O tensiune generală cuprinsese România după două săptămâni în care prezenţa misiunii FMI la Bucureşti alimentase scenarii care mai de care mai negre privind măsurile de austeritate care în sfârşit trebuia luate pentru oprirea hemoragiei bugetare.

Majorarea cotei unice, ma­jorarea TVA, ma­jo­ra­rea concomitentă a TVA şi a cotei unice, tă­ierea salariilor, tăie­rea pensiilor, majorarea impozitului pe profit - variante peste variante se rosto­go­­liseră în ultimele zile în me­dia.
Au­to­­rităţile le negau neconvingător, me­diile de afaceri începeau să aibă fri­soane, dar emisarul FMI Jefrrey Franks îşi păstra zâmbetul larg.
Preşedintele Traian Băsescu nu zâm­bea însă când televiziunile au în­ce­put trans­misiunea în direct de la Cotro­ceni de după discuţia finală cu delegaţia Fondului Monetar.

Soluţia aleasă cade sec: de la 1 iunie sa­lariile din sectorul bugetar scad cu 25%, pensiile se reduc cu 15%, ajutorul de şomaj scade tot cu 15%. Alegerea tă­ierii abrupte a salariilor este prezentată în contrast cu o alternativă terifiantă, denu­mită "varianta neîn­cre­derii": creşterea TVA de la 19 la 24% şi a cotei unice de la 16 la 20%, concomitent cu reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%.

Era preţul aruncat în spinarea econo­miei după mai bine de un an în care gu­ver­nul Boc se dovedise inca­pabil să pu­nă stavilă creşterii chel­tu­ielilor buge­tare şi adâncirii deficitului, pierzân­du-se în discuţii nesfârşite pe măsuri paliative şi pro­grame de relansare economică ră­mase pe hârtie.

Mediul de afaceri trebuia să fie fericit că fusese evitată opţiunea majorării TVA. Şi a fost cât de cât, chiar dacă im­pac­tul asupra consumului era puternic, dar numai până la sfârşitul lunii iunie, când s-a ajuns tot la un fel de "variantă a neîn­crederii" prin majorarea dramatică a TVA cu cinci puncte procentuale, până la 24%.

Tăierea salariilor din sectorul buge­tar venea tocmai într-un moment în care eco­nomia începuse să dea ceva semne de re­venire şi majoritatea oamenilor de busi­ness şi a bancherilor aşteptau adevă­rata relansare în semestrul al doilea. Dar n-a fost să fie.

Culmea, nici FMI - care optase pentru majorarea taxelor - nu a vrut să-şi asume reducerea salariilor cu 25%.

Băsescu şi-a asu­mat însă întreg pro­gra­mul, care beneficia şi de susţinerea BNR prin guver­na­torul Mu­gur Isărescu, care participase la toate discuţiile.

Decizia venea în contextul în care mai la sud, în Grecia, pierderea credibi­li­tă­ţii externe zdruncina o ţară întreagă care se vedea nevoită să aplice tăieri du­re­roase în încercarea de a evita colapsul fi­nanciar şi economic. Automat, compa­niile au început să-şi reso­cotească planurile de vânzări, ban­cherii au început să pregătească restruc­tu­rarea creditelor acordate angajaţilor buge­tari şi să pună bani deoparte pentru pro­vizioane. Dintr-o dată, tot scenariul re­lansării din semestrul al doilea a în­ce­put să se fi­su­reze, iar pesimismul îşi pro­iecta din nou faţa întunecată asupra economiei.

Adevăratul şoc a venit însă două luni mai târziu: soluţia tăierii pensiilor a picat la Curtea Constituţională, bugetul avea ne­voie urgentă de banii de la FMI, aşa că la sfârşitul lunii iunie a picat trăsnetul, aruncând în aer promisiunea din mai "nu mă­rim taxele": TVA creşte de la 1 iulie de la 19% la 24%.

Şi aşa s-a scris istoria recăderii econo­miei în recesiune.

Da, cheltuielile bugetare au început să scadă, încasările statului au început să creas­că, banii de la FMI şi Comisia Euro­pea­nă au continuat să vină în România, băn­cile au finanţat statul pe măsura ne­voi­lor, însă căderea economică s-a tot agravat.

Datele oficiale urmează să probeze săptămâna viitoare vestea trecerii pe creştere în trimestrul I din 2011. Încă o dată speranţele economiei se duc spre a doua jumătate a anului.

Consumul a căzut de la o lună la alta, cre­ditul s-a prăbuşit, investitorii au fugit de pe bursă, inflaţia a intrat pe o pantă as­cen­dentă, companiile au recurs la con­cedieri pentru a-şi ajusta cos­tu­rile, multe au tras obloa­nele.

"Dezastru" a fost cuvântul care a ţâşnit de pe buzele antre­prenorilor când au au­zit de majorarea TVA. Chiar şi minis­trul de fi­nanţe de la acea vre­me Sebastian Vlădes­cu a calificat măsura drept o "eroare economică", deşi îşi puse­se sem­nătura pe ordonanţa de ur­genţă. BNR nu a contestat-o, deşi i-a spul­berat ţinta de inflaţie pe cel puţin doi ani.

Rezultatul sta­tis­tic: economia a scăzut în 2010 pentru al doi­lea an la rând, cu încă 1,3% după căderea de 7% din 2009, iar Ro­mâ­nia a rămas singura ţară mem­bră a UE din regiune prinsă în mlaştina recesiunii.

Astăzi, FMI se declară mulţumit de "stabilizarea" economiei, România a evo­luat la un tip de acord preventiv cu in­sti­tuţia financiară de la Washington, însă în lumea reală sentimentul redresării nu-şi găseşte mult suport printre oamenii de business.

Creditarea continuă să scadă, in­fla­ţia tre­ce de 8%, dobânzile la euro in­tră pe o pantă ascendentă din cauza influenţelor ex­terne, comerţul cu amă­nuntul rămâne pe minus, doar expor­tu­rile rămân să tra­gă economia afară din recesiune.

Salariile bugetarilor au fost tăiate, dar pierderile din marile companii de stat nu au dispărut, ba chiar continuă să creas­că în unele cazuri. Statul nu a fost ca­pabil să elimine arieratele, agravând ast­fel blocajul financiar, şi de-abia acum în­cearcă să strângă o situaţie exactă a fac­turilor neplătite, motiv pentru care rapor­tă­rile statistice către Bruxelles au devenit subiect de scandal de presă.

"Anul care a trecut (ultimele 12 luni - n. red.) a fost un an de reducere a con­su­mului şi un an de scădere pentru economie în ansamblu. A fost un an dificil atât pentru retaileri, cât şi pentru restul lumii. Pentru ce a rămas din acest an eu am preconizat o revenire pe final şi sper să am dreptate", spune Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash&Carry România.

Lovitura dată consumului este greu de estimat cu precizie, însă se învârte la cel puţin două miliarde de euro. France Tele­com, proprietarul Orange, a avansat pen­tru 2010 un impact de 1,8 mld. euro re­zultat din tăierile de salarii plus majorare de TVA, pe fond de recesiune." sursa ZF