Search
Ce mai cautam in Romania?
Când să ne luăm și noi românii cu porcul și țuica fiartă, ne-am trezit cu o avalanșă de inițiative legislative care mai de care mai penale, ce se vor aprobate de Parlament. O lege care rezolvă traficul de influență prin reglementarea lobby-ului, o alta care îi scoate pe parlamentari de la conflictul de interese, una pentru preafericirea spălării banilor prin cazinouri prin liberalizarea câștigurilor la jocurile de noroc, plus o lege a minelor care maschează fosta lege Roșia Montană. Iar pe colivă două bomboane superbe – o grațiere pentru infractorii cu condamnări de până la șapte ani și o amnistie pentru faptele care n-au fost definitiv condamnate și pentru care autorii lor riscă pedepse de până la șase ani, plus o desfiinţarea de facto a DNA şi ANI, care rămân fără obiectul muncii dacă parlamentarii nu mai pot fi urmăriţi pentru fapte de corupţie. Ca să reformulez mai pe scurt, cât suntem noi ocupați cu sărbătorile, țuica și porcul, țara noastră se va transforma într-o țară a hoților. Nu că n-ar fi deja, nu că pedepsele pentru marea corupție n-ar fi scăzut deja în derizoriu, dar parlamentarii tării noastre par hotărâți să scrie în lege asta. Să nu-i mai deranjeze nici DNA-ul, nici DGA-ul, nici ANI, să poată fura în voie, fără riscul stupid de pușcărie, așa firav cum este el în țara noastră. Desigur, nepăsarea publică este principalul motor care propulsează tupeul parlamentar, iar rolul porcului în viața românului mi se pare că era complementar în tot acest scenariu. Nici n-are sens să ne mirăm, este pur și simplu ipocrit să nu recunoaștem că știam cu toții asta – în fond, acești parlamentari nu fac acum decât să pună în operă motivele reale pentru care au intrat în Parlament, programul electoral nedeclarat, dar pe care toți îl știm, acela de a fura cât cuprinde atunci cât ești la putere. Ca cetățean al acestei țări mai am o singură întrebare… una singură, pe care zic însă că fiecare dintre noi ar trebui să și-o adreseze lui însuși… Nu cumva eu sunt de vină? Nu cumva hoția este normalitatea? Nu cumva aceasta este țara pe care ei, aleșii cu 70%, nu fac decât să o reprezinte foate bine iar problema sunt eu? de Moise Guran
Taiwan Plane Crash: Rescue Operation. (FULL)
Announcement regarding your YouTube ads payments
Hey Partner,
You probably noticed in the past that monthly YouTube earnings payments occurred on a different timeline (about 60 days after they were earned) than AdSense earnings payments (about 30 days after they were earned). We are excited to announce that starting this month and moving forward, payments from both YouTube and AdSense will occur on the same 30-day cycle.
What this means is that your YouTube earnings for July will arrive this month rather than next month as they would have under the former earnings payment schedule. Many partners will see a larger-than-normal payout in August since they will be receiving their June and July YouTube earnings, plus their normal (July) AdSense earnings. In September and beyond, both YouTube and AdSense earnings will be on a 30 day cycle and payouts will be back at normal levels.
For more information, please view our Help Center article here.
Sincerely,
The Google AdSense Team
Un an de la anunţul care a împins economia înapoi în recesiune după ce guvernul fusese incapabil să restructureze sectorul de stat
"Joi 6 mai 2010, ora 18:00. O tensiune generală cuprinsese România după două săptămâni în care prezenţa misiunii FMI la Bucureşti alimentase scenarii care mai de care mai negre privind măsurile de austeritate care în sfârşit trebuia luate pentru oprirea hemoragiei bugetare.
Majorarea cotei unice, majorarea TVA, majorarea concomitentă a TVA şi a cotei unice, tăierea salariilor, tăierea pensiilor, majorarea impozitului pe profit - variante peste variante se rostogoliseră în ultimele zile în media.
Autorităţile le negau neconvingător, mediile de afaceri începeau să aibă frisoane, dar emisarul FMI Jefrrey Franks îşi păstra zâmbetul larg.
Preşedintele Traian Băsescu nu zâmbea însă când televiziunile au început transmisiunea în direct de la Cotroceni de după discuţia finală cu delegaţia Fondului Monetar.
Soluţia aleasă cade sec: de la 1 iunie salariile din sectorul bugetar scad cu 25%, pensiile se reduc cu 15%, ajutorul de şomaj scade tot cu 15%. Alegerea tăierii abrupte a salariilor este prezentată în contrast cu o alternativă terifiantă, denumită "varianta neîncrederii": creşterea TVA de la 19 la 24% şi a cotei unice de la 16 la 20%, concomitent cu reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%.
Era preţul aruncat în spinarea economiei după mai bine de un an în care guvernul Boc se dovedise incapabil să pună stavilă creşterii cheltuielilor bugetare şi adâncirii deficitului, pierzându-se în discuţii nesfârşite pe măsuri paliative şi programe de relansare economică rămase pe hârtie.
Mediul de afaceri trebuia să fie fericit că fusese evitată opţiunea majorării TVA. Şi a fost cât de cât, chiar dacă impactul asupra consumului era puternic, dar numai până la sfârşitul lunii iunie, când s-a ajuns tot la un fel de "variantă a neîncrederii" prin majorarea dramatică a TVA cu cinci puncte procentuale, până la 24%.
Tăierea salariilor din sectorul bugetar venea tocmai într-un moment în care economia începuse să dea ceva semne de revenire şi majoritatea oamenilor de business şi a bancherilor aşteptau adevărata relansare în semestrul al doilea. Dar n-a fost să fie.
Culmea, nici FMI - care optase pentru majorarea taxelor - nu a vrut să-şi asume reducerea salariilor cu 25%.
Băsescu şi-a asumat însă întreg programul, care beneficia şi de susţinerea BNR prin guvernatorul Mugur Isărescu, care participase la toate discuţiile.
Decizia venea în contextul în care mai la sud, în Grecia, pierderea credibilităţii externe zdruncina o ţară întreagă care se vedea nevoită să aplice tăieri dureroase în încercarea de a evita colapsul financiar şi economic. Automat, companiile au început să-şi resocotească planurile de vânzări, bancherii au început să pregătească restructurarea creditelor acordate angajaţilor bugetari şi să pună bani deoparte pentru provizioane. Dintr-o dată, tot scenariul relansării din semestrul al doilea a început să se fisureze, iar pesimismul îşi proiecta din nou faţa întunecată asupra economiei.
Adevăratul şoc a venit însă două luni mai târziu: soluţia tăierii pensiilor a picat la Curtea Constituţională, bugetul avea nevoie urgentă de banii de la FMI, aşa că la sfârşitul lunii iunie a picat trăsnetul, aruncând în aer promisiunea din mai "nu mărim taxele": TVA creşte de la 1 iulie de la 19% la 24%.
Şi aşa s-a scris istoria recăderii economiei în recesiune.
Da, cheltuielile bugetare au început să scadă, încasările statului au început să crească, banii de la FMI şi Comisia Europeană au continuat să vină în România, băncile au finanţat statul pe măsura nevoilor, însă căderea economică s-a tot agravat.
Datele oficiale urmează să probeze săptămâna viitoare vestea trecerii pe creştere în trimestrul I din 2011. Încă o dată speranţele economiei se duc spre a doua jumătate a anului.
Consumul a căzut de la o lună la alta, creditul s-a prăbuşit, investitorii au fugit de pe bursă, inflaţia a intrat pe o pantă ascendentă, companiile au recurs la concedieri pentru a-şi ajusta costurile, multe au tras obloanele.
"Dezastru" a fost cuvântul care a ţâşnit de pe buzele antreprenorilor când au auzit de majorarea TVA. Chiar şi ministrul de finanţe de la acea vreme Sebastian Vlădescu a calificat măsura drept o "eroare economică", deşi îşi pusese semnătura pe ordonanţa de urgenţă. BNR nu a contestat-o, deşi i-a spulberat ţinta de inflaţie pe cel puţin doi ani.
Rezultatul statistic: economia a scăzut în 2010 pentru al doilea an la rând, cu încă 1,3% după căderea de 7% din 2009, iar România a rămas singura ţară membră a UE din regiune prinsă în mlaştina recesiunii.
Astăzi, FMI se declară mulţumit de "stabilizarea" economiei, România a evoluat la un tip de acord preventiv cu instituţia financiară de la Washington, însă în lumea reală sentimentul redresării nu-şi găseşte mult suport printre oamenii de business.
Creditarea continuă să scadă, inflaţia trece de 8%, dobânzile la euro intră pe o pantă ascendentă din cauza influenţelor externe, comerţul cu amănuntul rămâne pe minus, doar exporturile rămân să tragă economia afară din recesiune.
Salariile bugetarilor au fost tăiate, dar pierderile din marile companii de stat nu au dispărut, ba chiar continuă să crească în unele cazuri. Statul nu a fost capabil să elimine arieratele, agravând astfel blocajul financiar, şi de-abia acum încearcă să strângă o situaţie exactă a facturilor neplătite, motiv pentru care raportările statistice către Bruxelles au devenit subiect de scandal de presă.
"Anul care a trecut (ultimele 12 luni - n. red.) a fost un an de reducere a consumului şi un an de scădere pentru economie în ansamblu. A fost un an dificil atât pentru retaileri, cât şi pentru restul lumii. Pentru ce a rămas din acest an eu am preconizat o revenire pe final şi sper să am dreptate", spune Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash&Carry România.
Lovitura dată consumului este greu de estimat cu precizie, însă se învârte la cel puţin două miliarde de euro. France Telecom, proprietarul Orange, a avansat pentru 2010 un impact de 1,8 mld. euro rezultat din tăierile de salarii plus majorare de TVA, pe fond de recesiune." sursa ZF
Sandero is more expensive in Romania than in Spain and Italy
"Sandero cars are more expensive in Romania than in countries with a four times higher GDP per capita and four times higher wages, such as Spain, Italy and Germany. In Romania, Sandero costs 7,250 euros, while in Italy it costs 6,950 euros, and in Spain and Germany it starts from 6,990 euros.
The comparison was made for similarly-equipped cars, with all fees included.
"The price policy of any carmaker is determined by several factors such as the positioning it targets on the market, tax conditions in that respective country, as well as the range structure and the car features available. For instance, the Sandero range is not the same in Brazil, Russia, South Africa and Bulgaria," said Dacia representatives." sursa ZF
Google se bate cu Facebook pentru Skype
"Google şi Facebook, două dintre cele mai valoroase companii din mediul online, caută individual parteneriate cu Skype, prin achiziţie sau joint-venture, după ce compania care deţine serviciul de apeluri video pe internet şi-a amânat listarea la bursă, au declarat pentru Reuters două surse apropiate situaţiei. Directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a participat la o discuţie internă privind achiziţia Skype, conform uneia dintre surse. O altă sursă a menţionat că Facebook a înaintat o propunere companiei cu sediul în Luxemburg pentru un parteneriat. Valoarea tranzacţiei ar putea fi plasată la 3-4 miliarde de dolari. Oferta publică iniţială pe care o plănuieşte Skype ar putea aduce 1 miliard de dolari în conturile companiei. Google urmăreşte un parteneriat similar cu Skype, conform unei alte surse. Analiştii spun că un acord Facebook - Skype face mai mult sens, întrucât Google are deja un serviciu concurent, numit Google Voice. Negocierile sunt în continuare în stadiu incipient şi nu este foate clar încă pe cine favorizează Skype în cadrul acestor discuţii, au precizat sursele."
sursa ZF
Platforma Google Android a bătut Nokia, BlackBerry şi Apple pe piaţa smartphone
"Platforma Android creată de Google a urcat în primul trimestru pe o poziţie dominantă pe piaţa aplicaţiilor informatice destinate aparatelor smartphone, potrivit companiei de cercetare a pieţei Canalys. Informaţia scoate în evidenţă cât de repede a progresat Google, care oferă gratuit soft-ul producătorilor de telefoane, pe piaţa smartphone.
Google şi-a majorat astfel avansul faţă de Nokia şi a depăşit şi Apple.
Apple şi Google au revoluţionat piaţa smartphone în numai câţiva ani şi au lăsat în urmă fostul lider Nokia. HTC, Samsung Electronics, Sony Ericsson, Motorola Mobility şi LG Electronics au mizat pe Android pentru a-şi construi o poziţie puternică pe piaţa smartphone.
Potrivit Canalys, această piaţă a înregistrat în primele trei luni o creştere de 83% faţă de intervalul similar din 2010, la 101 milioane de telefoane. Platforma software a Google şi-a majorat cota de piaţă la 35%, de la sub 10% în urmă cu un an. Cota softului Symbian produs de Nokia a scăzut în schimb de la 45% la 26%." sursa ZF
Facebook este evaluată mai nou la 100 mld. $
"Afacerile Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, cresc mai repede decât previziunile făcute acum câteva luni şi ridică miza pentru o listare la bursă care ar putea avea loc în primăvara anului viitor, scrie cotidianul The Wall Street Journal, citând persoane care ar fi "văzut" datele financiare ale companiei.
Sursele susţin că reţeaua de socializare gigant este pe cale să depăşească un profit operaţional (EBITDA) de 2 miliarde de dolari în 2011. Un asemenea profit se situează cu mult peste datele vehiculate pe piaţă cu câteva luni în urmă când banca Goldman Sachs şi firma de investiţii rusească Digital Sky Technologies au cumpărat acţiuni la reţeaua socială. Investiţiile făcute la începutul acestui an au făcut ca valoarea reţelei de socializare să ajungă la 50 de miliarde de dolari.
Compania de cercetare Emarketer estimează că Facebook va avea 4,05 miliarde de dolari venituri din publicitate, faţă de 1,86 miliarde de dolari în urmă cu un an. În această situaţie, marja profitului operaţional al Facebook este de 50% din venituri. Persoanele familiare cu finanţele recente a companiei cred că profitul creşte într-o măsură atât de rapidă încât o evaluare de 100 de miliarde de dolari poate fi justificată atunci când se va face oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni. Creatorul Facebook Mark Zuckerberg va ajunge unul dintre cei mai mari miliardari ai lumii în momentul în care compania va fi listată.
Există puţine informaţii publice asupra situaţiei financiare a Facebook. Cu toate acestea, investitorii şi bancherii sunt surprinşi de ceea ce ei percep ca fiind nişte evaluări "astronomice" ale companiei. Pe piaţa secundară evaluările Facebook au fluctuat violent, recent tranzacţionându-se acţiuni la o valoare a companiei de 70 de miliarde de dolari.
Reţeaua de socializare are mai mult de 600 de milioane de utilizatori care împart frecvent fotografii, link-uri web şi mesaje. Dintre aceştia, peste 3 milioane sunt din România.
Discuţii pentru preluarea Skype
Facebook şi Google încearcă separat să obţină diverse tipuri de colaborare cu Skype, după ce compania care operează unul dintre cele mai răspândite şi mai cunoscute servicii de videoconferinţe online a amânat oferta publică iniţială, au declarat pentru Reuters două surse apropiate discuţiilor.
Creatorul şi directorul general al Facebook, Mark Zuckerberg, a participat la discuţii interne privind preluarea Skype, potrivit uneia dintre surse. O altă sursă a afirmat că Facebook a propus Skype formarea unui joint-venture. Şi Google a purtat discuţii preliminare pentru un joint-venture cu Skype.
Un acord cu Skype ar putea genera o tranzacţie evaluată la 3-4 mld. dolari, a adăugat prima sursă. Oferta publică iniţială a Skype, odată derulată, ar putea atrage circa un miliard de dolari, au declarat alte surse. Discuţiile sunt în etape preliminare şi nu este clar care sunt variantele preferate de companii pentru o combinaţie cu Skype.
Facebook ar avea cel mai mult de câştigat dintr-un parteneriat cu Skype, deoarece şi-ar extinde baza de utilizatori prin creşterea pe plan internaţional, pe pieţele unde serviciul de telefonie şi conferinţe online este deja foarte popular. În plus, cei 500 de milioane de utilizatori ai Facebook ar avea un nou motiv să folosească activ serviciile companiei şi să rămână conectaţi." sursa ZF
Băncile elene şi olandeze au scos trei miliarde de euro din România anul trecut
"Băncile franceze, britanice şi austriece şi-au mărit expunerea pe România, conform Băncii Reglementelor Internaţionale.
Expunerea băncilor din Grecia şi Olanda faţă de România a scăzut anul trecut cu aproape trei miliarde de euro comparativ cu 2009, potrivit datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), supranumită banca băncilor centrale.
În cazul băncilor elene expunerea pa scăzut cu 1,6 mld. euro, până la 15,8 mld. euro, în timp ce pentru băncile din Olanda ajustarea expunerilor a fost de 1,1 mld. euro, până la 5,2 mld. euro. Grecii deţin acum 16%-17% din activele bancare, iar problemele din propria ţară - confruntată cu o criză atât de dură încât a zdruncinat întreaga zonă euro, fac ca finanţarea prin împrumuturi a operaţiunilor din România să fie mult mai dificilă. Anul trecut, băncile greceşti au întreţinut presiunea pe dobânzile la depozite şi implicit la credite, plătind peste piaţă pentru a se putea finanţa local. Alpha Bank şi Bancpost (EFG Eurobank) sunt în topul primilor zece jucători, dar în total pe piaţă activează şase bănci cu acţionariat elen. Băncile olandeze sunt reprezentate local de ING, însă mai sunt instituţii de credit cu expuneri locale, inclusiv în titluri de stat. Faţă de toamna lui 2008, când criza financiară a început să fie resimţită şi în România, la nivelul expunerii băncilor străine se înregistrează o scădere de 2 mld. euro.
Totuşi, în cursul lui 2010 nivelul expunerii totale a băncilor străine a crescut cu 3,5 mld. euro, la 84,7 mld. euro. Datele publicate atunci de BRI, care indicau o expunere totală de aproape 124 mld. dolari (echivalentul a 86,6 mld. euro), au dat fiori investitorilor străini, dar şi autorităţilor locale.
Metodologia utilizată de BRI face ca în valoarea expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine chiar dacă o bună parte din acestea sunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturi transfrontaliere.
În primăvara lui 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional au negociat un aranjament cu nouă grupuri financiare străine cu prezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expunerii pe România. Însă, odată cu finalizarea acordului de finanţare cu FMI din 2009 şi încheierea unui nou acord preventiv, s-a renunţat la continuarea iniţiativei de la Viena.
Băncile europene aveau la finalul anului trecut o expunere de 108,8 mld. dolari (81,4 mld. euro) pe România - adică 96% din expunerea străină pe România, potrivit celui mai recent raport publicat de BRI.
Cea mai mare expunere pe România o au în continuare băncile din Austria, cumulând circa 35,3% din expunerea totală, urmate de Grecia - 18,6%, Franţa - 16,4%, Italia - 12% şi Olanda - 6,1%.
Băncile austriece aveau la sfârşitul anului trecut o expunere pe România de 29,9 mld. euro, în creştere cu 0,5 mld. euro faţă de situaţia de la finele anului 2009.
Cine a adus cei mai mulţi bani
Creşteri importante ale expunerilor pe România s-au înregistrat în cazul Franţei şi al Marii Britanii, cu 3,4 mld. de euro, respectiv 1,6 mld. de euro.
BRD-SocGen este a doua mare bancă locală, însă şi alte grupuri mari precum BNP Paribas sau Credit Agricole au expuneri locale, BNP remarcându-se în ultimul timp prin analizele privind România.
Marea Britanie este reprezentată de banca RBS, care a fost practic naţionalizată, însă şi alţi jucători precum Barclays au investiţii. Şi Italia, Statele Unite şi Turcia şi-au majorat expunerile pe România anul trecut, însă creşterea a fost de sub un miliard de euro.
Potrivit statisticilor de la Banca Centrală Europeană, bazate pe o metodologie diferită de cea a Băncii Reglementelor Internaţionale, finanţările de la băncile- mamă în România totalizau 24,1 mld. euro în decembrie 2010, în uşoară scădere faţă de maximul atins în octombrie 2008, când a început criza, de 26,2 mld. euro.
"Expunerile băncilor au rămas relativ stabile pe perioada crizei. Vor continua să intre bani mai mulţi dacă reapare cererea de credite în valută. Expunerea băncilor străine a crescut foarte mult atunci când creditarea a urcat foarte mult, înainte de criză. Finanţările de la băncile-mamă vor creşte dacă necesităţile de finanţare cresc", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
El a menţionat că băncile din România au fost destul de dependente de finanţările de la băncile-mamă, însă au încercat să-şi diminueze această dependenţă.
"În mare măsură cred că băncile îşi vor menţine în linii mari angajamentele. Băncile care au angajamente pe termen lung vor menţine expunerea şi dacă va fi necesar o vor majora. Depinde de strategia pe care o au pe piaţa românească. În mod normal, în cazul unei bănci cu expunere pe termen lung, liniile de finanţare de la băncile-mamă vor fi reînnoite", a spus Dumitru.
Ce s-a întâmplat după criză
Teama că liniile de finanţare pentru filialele locale ale grupurilor Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus ar putea fi tăiate din cauza crizei internaţionale a determinat Banca Naţională să monitorizeze constant nivelul expunerilor, subiectul devenind extrem de sensibil.
Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat în august 2009 la Viena scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.
Însă, după mai bine de un an în care au stat cu ochii pe expunerile principalelor nouă bănci străine în România, căutând formule de a le convinge cu orice chip să şi le conserve, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Naţională au acceptat la sfârşitul lunii iulie 2010 o reducere cu 5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii martie 2009.
Iar din această primăvară au renunţat la continuarea înţelegerii de la Viena, băncile fiind acum libere să-şi crească sau să-şi reducă expunerile pe România în funcţie de propriile evaluări şi interese.
Băncile a avut un profit de 88 mil. euro în T1
Băncile au revenit pe profit în trim. 1, după ce au închis 2010 cu prima pierdere anuală din ultimul deceniu, câştigul net de 373 mil. lei (88 mil. euro) obţinut fiind însă cu 15% mai mic decât în T1 2010. 22 de instituţii de credit au raportat profit, câştigul acestora însumând 686 mil. lei, potrivit standardelor româneşti de contabilitate (RAS), iar 20 de bănci au pierderi de 313 mil. lei." sursa ZF
Orange: At worst we might sell or merge with a rival
"Gervais Pellissier, CFO of France Telecom, the owner of Orange Romania, one of the biggest local companies, caused a stir on the entire market on Tuesday by announcing a review of the Romanian business, which brings the French group 1 billion euros in annual revenues and a profit of nearly 300 million euros.
The review is set to examine France Telecom's consolidation opportunities and even a possible sale of operations in Austria, Belgium and Romania.
On a mobile phone market dominated by Orange and Vodafone, which make good profits in Romania, France Telecom's announcement has caused a stir in the entire industry.
The group sent details on what "a review of operations" meant on Tuesday evening, at ZF's request, and on Wednesday sent an official point of view, this time in Romanian, in order to avoid translation interpretations, which included more details.
"At worst, we might decide to sell operations following this review, but at the same time the review could result in consolidation projects (such as the joint venture in the UK, the merger proposal in Switzerland or projects for the joint use of the Poland/Austria network)," according to official statements of France Telecom.
The group insists that "at present it is not planning to sell Romanian operations" and that "at present no decision to sell or to consolidate operations on any European market has been made, nor are we in the process of implementing any such project."
As for the duration of the review, the group specified it would be carried out "over the next few months and weeks", with the indicators considered for the review being the "real potential to create value or growth for these assets." sursa ZF
Good News from AdSense: Western Union now in available in 13 additional countries
"Good news! We’ve expanded Western Union Quick Cash® as an AdSense payment method to 13 additional countries: Georgia, Nicaragua, Venezuela, Kuwait, Jordan, Qatar, Bahrain, Oman, Yemen, Libya, Senegal, Mauritius, and Cameroon.
For those of you who aren't familiar with this form of payment, Western Union Quick Cash payments are free and will reach you faster than checks. Payments follow our normal payment schedule and are available for pickup in your local currency at your local Western Union agent the day after they're issued.
A couple of things to note: We can send Western Union payments only to publishers that have an individual account at this time. Also, the payee name on your account must exactly match the government-issued ID card that you'll use when picking up your payments. For more information on how to sign up for and pick up Western Union payments, please visit our Help Center.
For those of you who do not yet have Westhttp://www.blogger.com/img/blank.gifern Union Quick Cash as a payment method in your country, we appreciate your patience as we work to make this available. Keep checking in on the Inside AdSense blog for future launches!"
Thanks to Google and AdSense !!!!
Hundreds of Romanians are shareholders of BMW, Mercedes, Orange, Louis Vuitton without knowing it
"Eight out of the nine privately-managed mandatory pension funds (2nd pillar) have for the first time since their launch published a detailed structure of their investments.
The over 4 million Romanians who contribute 3% of their gross monthly income to one of the eight funds have thus found out after three years that they finance, without their knowledge, UK banks or car manufacturers in Germany.
The eight funds invested around 130 million lei in foreign shares, such as those of BMW, Daimler and Louis Vuitton and a further 308 million lei in corporate bonds, such as those issued by UK banks Royal Bank of Scotland, Lloyds and the Bank of Ireland.
Investments of the eight funds on the Bucharest Stock Exchange amounted to 300 million lei, with the biggest investments targeting the five SIFs (Financial Investment Companies), Petrom and BRD, while investments in bonds issued by Romanian companies amounted to 50 million lei. Two thirds of the cumulated assets of the eight funds, i.e. around 2.2 billion lei, are invested in Romanian T-bills.
The funds' investments in shares make the difference in terms of yield and implicitly in terms of to the pension that contributors to these pension schemes will receive in 20 years' time." sursa ZF
Cemacon invests in distribution to double market share
"Brick manufacturer Cemacon Zalău (CEON), whose main shareholder is Broker Cluj, plans to increase its sales 2.6 times to 58 million lei, although it expects the market to stagnate.
The company last year completed a 28 million-euro investment in a new brick manufacturing line, which will see it almost triple its production this year and intends to gain market share by significantly developing distribution and its portfolio of products.
The Cemacon management plans to allocate 9.5 million lei (2.3 million euros) this year for logistical expenditures that did not exist in preceding years, and outsource its transport operations.
"Up until now Cemacon was a company that sold only ex works and did not entail logistical expenditures, with sales only to local clients. Starting this year, the new production line at Recea will start working at full speed (...) and we intend to boost sales by a strategy of gaining market share by boosting the number of distributors, developing distribution and our product portfolios," says Liviu Stoleru, general manager of Cemacon Zalău (CEON stock symbol).
Stoleru hopes his new strategy will see the Zalău brick manufacturer among the top 3-4 players on the Romanian market by the end of this year." sursa ZF
Review after two years of “First home” scheme: Has it achieved its purpose?
"The scheme started by the Government nearly two years ago in order to revive the construction sector and the economy, has turned into a social one that has supported banks, put an end to the price decline, and enabled 40,000 Romanians to buy homes with low down-payments, but at interest rates that even multinationals in Romania can get for their employees.
But the fourth variant of the scheme is very likely to be the last, writes BUSINESS CONSTRUCT magazine, in its May issue.
"We are supporting the lending revival and the unfreezing of a major economic sector- the construction sector with state guarantees," premier Emil Boc said in July 2009, when the first loan was granted via the First home scheme, seen as one of the active measures of relaunching the economy.
The relaunch did not come in the first two years, considering that the construction market fell by 25% during this interval, and around 15% was wiped off the GDP. In the meantime, the state has guaranteed loans for home acquisitions worth over 1.6 billion euros, whose final "bill" will come due in 20-30 years' time.
Between July 2009 and February 2011, the population's deposits rose by around 2.7 billion euros. How much of the money guaranteed as part of the First home scheme returned to the banks? There are no data available, but while banks were granting risk-free loans at an interest of 5.5-6% through the First home scheme, depending on EURIBOR, interests on deposits in euros reached 3.3% on average.
In other words, this has proven a good scheme for banks, all the more since real estate/mortgage lending in the last two years has been largely based on this programme: in the past two years the overall number of mortgage/real estate loans went up by around 40,000-50,000 to 210,000, according to the Credit Bureau, with nearly 40,000 loans being granted through the First home scheme." sursa ZF
Historic decision: US to launch interceptor missiles from Romania
"President Traian Băsescu yesterday announced Romania's historic decision to agree to the deployment of interceptor missile launchers on its territory that will be used in case of a nuclear strike from East against the West.
Romania is thus becoming a shield of the West and one of the key allies of the United States of America in the world.
This can mean a massive inflow of US investments attracted by the security guarantees thus created.
A number of 24 missile launchers will be deployed in Deveselu, Olt County, near Caracal and 300 kilometres West of Bucharest.
Unlike previous negotiations when only the deployment of a radar to detect intercontinental missiles with a range of over 4,500 kilometres as part of the US antimissile shield was discussed, the agreement reached by the CSAT (Supreme Defence Council) with the American party entails deployment of interceptor missile launchers.
This means that ballistic missiles will be intercepted from Deveselu, in case they are launched towards Europe. The countries in the East that have missiles with a range of over 4,000 kilometres are Russia, Iran, China, India, Israel and Pakistan. Traian Băsescu yesterday reiterated specifically that the shield was not directed against Russia, Romania's former ally from 1945 through 1990.
The President announced there would be 200 US troops stationed in Deveselu, with the number likely to go up to 500.
Another major decision made by the CSAT on Monday night was to allow the US to use Mihail Kogălniceanu airport and Constanţa harbour as transit points for troops going to Iraq and Afghanistan.
The Americans' decision to involve Romania in building the antimissile shield and Romania's decision to agree to it are one of the most important decisions in history as far as Bucharest is concerned.
The message that Bucharest is sending to the international community is that Romania is an unconditional ally to the US and one of the most powerful in Europe.
It should be noted that the talks over the deployment of the shield in the Czech Republic and Poland stirred protests in those countries, which did not happen in Romania." sursa ZF
Antimissile shield in Romania subject for debate in NATO-Russia Council
"The American antimissile shields that will be built by the Americans in Romania in Deveselu (Olt) was on the agenda of the NATO-Russia Council in Brussels yesterday, with Moscow demanding legal guarantees again that the shield will not be targeted against it.
The topic of the antimissile shield that will be built in Deveselu, and which will entail deployment of missile interceptors and of missile guidance radars, was present in most Western and Russian publications yesterday, without being discussed at length. A few papers in the Russian Federation have published statements of Russian leaders opposing the shield, with Rossiskaia gazeta suggesting Romania's intention was to get its hands on the Republic of Moldova.
Bogdan Aurescu, secretary of state in the Ministry of Foreign Affairs, who negotiates the deployment of the antimissile shield for the Romanian party, has said again that Moscow's concerns are not justified, and that the shield is strictly defensive. The risks of deploying the shield are much smaller than the advantages, Aurescu says.
Today the Romanian Foreign Affairs Ministry will offer the technical details of the deployment of the antimissile shield in Deveselu." sursa ZF
The problem with inflation is that Romanians spend the most on food
"The excessive share of food in the consumer basket, which upset the National Bank's inflation forecast, is a problem that has been discussed by the National Statistics Institute (INS), but which has remained unsolved for the time being.
"This is a problem that has been discussed for a whole day with the National Statistics Institute.
But this is how things are, we are working with this index. This is not an explanation, an excuse, it's a reality based on figures," Isărescu said yesterday when the quarterly report on inflation was presented.
The National Bank has revised its inflation forecast for this year upward, from 3.6% to 5.1%, expecting the prices of food and of fuels to be the main pressure factors. Annualised inflation climbed above 8% in March, with Isărescu saying only a good agricultural year would help the disinflation process.
Romania has recorded the second-biggest food price increase in the region, after Bulgaria. Moreover, an increase in the price of energy is set to follow in autumn, which will add inflationary pressure." sursa ZF
Romanian business starts to attack foreign markets
"The recently announced entry of Romanian businessman Gabriel Comănescu onto the Mexican market with two oil platforms shows that Romanian businesspeople are starting to be increasingly internationally-minded and are more bravely tapping into foreign markets previously out of their reach.
Comănescu is in fact one of the Romanian businesspeople with the strongest foreign operations.
Grup Servicii Petroliere (GSP), a company controlled by Comănescu, announced on Wednesday it had won a long-term contract, following an international auction, as a result of which two off-shore drilling platforms of the company will drill in national Mexican waters for Pemex, the biggest Mexican oil company.
GSP also has contracts with Gazprom, the world's biggest natural gas producer, as well as with Turkey's national oil company, TPAO. GSP posted a 217 million-euro turnover in 2009, ranking third, after InterAgro and Oltchim, among the biggest Romanian-controlled exporters." sursa ZF
